Actualitate· 3 min citire

Parcul central din Alexandria, de la piață de cereale, la oază de verdeață, cu wi-fi și muzică

Carte-poştală-din-Alexandria-datată-21-martie-1903-colecţia-Corneliu-Beda

Carte-poştală-din-Alexandria-datată-21-martie-1903-colecţia-Corneliu-Beda

Scris de Vasilescu Monica Publicat: 21 iul. 2018, 13:16

Povestirile spun că orașul Alexandria s-a născut din pricina unui conflict, în urma căruia unii comercianți din Mavrodin și Zimnicea, nemulțumiți de proprietarii moșiilor pe care își făceau negoțul, s-au răzvrătit căutând alt loc pentru comerțul lor. În acest scop, ei au ales locul pe care se află astăzi capitala Teleormanului, loc pe care l-au considerat cel mai potrivit pentru comerț, ținând seama de faptul că celelalte târguri și orașe, ca Giurgiu, Roșiorii de Vede și Zimnicea, erau prea departe de această regiune plină de sate de plugari harnici și bogați. Mai ales că ei aveau nevoie de o piață de desfacere a produselor lor și de un târg de unde să se aprovizioneze cu unelte de muncă, materiale de construcții, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.

Din documentele de arhivă, obținute de la muzeograful Claudiu Olaru, am aflat că la împlinirea a 100 de ani de existență a orașului, în 1934, o publicistă prezenta în monografia sa starea economică a localității, creionând, în câteva pagini, evoluția comerțului în Alexandria, astfel: „Cel dintâi comerț ce s-a cunoscut, de la clădirea primei colibe în acest nou oraș, a fost cel de băuturi, deoarece în comunele vecine băuturile erau monopolizate de proprietarii moșiilor, potrivit dispozițiilor Regulamentului Organic. Imediat după acest comerț a urmat acela de obiecte casnice și alimente coloniale […]. Puțin după aceasta să se înfiripe și comerțul de vite și cereale”.

Cel mai consistent comerț al orașului, adică cel de cereale, a luat avânt în anul 1882. În vederea aceasta, s-au construit magazii numeroase, au fost destinate și cele două piețe mari, cea de la deal și cea de la vale, unde vinerea se organiza întotdeauna târg. Datele spun că, în general, comerțul din Alexandria a avut o perioadă de ascensiune până în anul 1900, mai cu seamă că până la data aceasta, cerealele întregii regiuni, nu aveau alt debușeu de desfacere.

În toamna anului 1938, vechea piață de cereale își încetează activitatea, pentru ca în anul următor să înceapă transformarea ei în parc englezesc, ocazie cu care, în luna iulie 1939, se întocmește un plan și se face și o descriere a parcului ce era în curs de amenajare, documente păstrate la Biroul Județean Teleorman al Arhivelor Naționale, ce prezintă următoarea situație: „Parcul Nou, situat în strada Carol I, se învecinește la Răsărit cu str. Carol I, la Apus cu str. I. C. Brătianu, Miază-Zi cu b-dul I. G. Duca și la Miază-Noapte cu Școala Primară Nr. 1 de băieți. Terenul are suprafața de 11317 mp și este în curs de transformare în parc englezesc. Primăria stăpânește acest teren din vechime, adică de la întemeierea orașului și a făcut parte din vechea piață publică denumită Filipescu, înființată la întemeierea orașului. Pe acest teren este construit în partea de răsărit, un imobil din cărămidă, compus din 2 camere și sală, care construcție a fost folosită de Camera de Comerț și Industrie T. Măgurele, ca birou al oborului de cereale, care a funcționat pe acest teren până în toamna anului 1938, când a fost mutat în localul Oborului de vite. Această construcție va deveni proprietatea Primăriei Alexandria în chiar anul acesta, imediat ce se va renova și mări actuala construcție din oborul de cereale, care este în curs de executare.”

Parcul nu a rămas, însă, în forma originală. Un plan întocmit în anul 1984 îl prezintă schimbat față de planul din 1939, adică în forma în care îl găsim și în ziua de astăzi (cu foarte mici modificări). Și chiar dacă are în spate o istorie zbuciumată, parcul ne oferă acum un prezent verde și liniștitor, cu muzică, wi-fi și toate cele moderne.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Teleorman și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate