Finalizat în anii ’60, un edificiu impunător, situat în centrul Alexandriei, reușise să coaguleze tot ce însemna experiență culturală la nivelul județului Teleorman. Vorbim despre Casa de Cultură din Alexandria.
Acolo se afla cel mai important depozit de carte din județ, sală de teatru, săli de repetiții pentru actori și muzicieni, săli de întrunire, bibliotecă și săli de expoziție. Dacă ar fi să privim către trecutul cultural al județului fără patimă, am putea constata faptul că au fost vremuri în care experiența culturală chiar cântărea destul de greu, comunismul având, cel puțin, meritul de a forța interesul oamenilor pentru muzică, teatru, dansuri și tradiții populare.
Trecerea la capitalism a venit cu o serie de procese la pachet. Sindicatele și Primăria Alexandria au intrat într-o luptă care a durat ani întregi, la finalul căreia municipalitatea spera să preia edificiul în patrimoniul local. Primarul Victor Drăgușin declara, oricui îi întreba, că are planuri mari pentru Casa de Cultură, care urma să devină un Centru al Artelor, cu săli de expoziții, săli de repetiții pentru artiști, sală de spectacole și cinematograf 3D. Evident, pe fondul acțiunii în instanță deschise de organizațiile sindicale, visul reabilitării imediate s-a spulberat. Nu s-a întâmplat, însă, nimic nici după ce lucrurile s-au clarificat.
O vizită prin spațiile mai puțin vizibile ale Casei de Cultură te duce cu gândul la degradare, în cea mai agresivă formă a ei… Cablurile electrice ies din pereții plini de igrasie și pun în pericol pe oricine ar avea imprudența de a le atinge, pentru că, în mod cu totul și cu totul riscant, de curent electric e nevoie în Casa de Cultură.
Singurele momente în care se mai discută despre Casa de Cultură sunt campaniile electorale, când principalul candidat la conducerea Alexandriei revine cu eternele promisiuni despre săli de expoziții, săli de spectacole și centru al artelor. Apoi totul se uită...
De trei ani, clădirea se află în atenția Companiei Naționale de Investiții. Degeaba...