O soluție este scumpirea creditării. Dobânzile mari fac economisirea mai atractivă și creditele mai scumpe.
Inflația care a accelerat la 10,9% în mai 2026, pe fondul șocurilor energetice și al deficitelor masive, are nevoie de o corecție dură bazată pe trei piloni coordonați, care să acționeze concomitent asupra cauzelor monetare, fiscale și structurale.
1. Consolidare fiscală reală (Oprirea risipei statului)
Inflația actuală este alimentată direct de deficitele bugetare enorme ale Guvernului, finanțate prin împrumuturi masive care aruncă bani fără acoperire în piață.
Reducerea cheltuielilor publice. Statul trebuie să taie cheltuielile rigide (aparat birocratic hipertrofiat, pensii speciale, subvenții ineficiente).
Corectarea deficitului. Reducerea deficitului structural elimină presiunea pe cursul de schimb și oprește devalorizarea leului. În caz contrar, BNR este obligată să mențină dobânzile sus, blocând creditarea privată.
2. Politică monetară fermă (Bani mai scumpi)
Banca Națională a României (BNR) menține dobânda-cheie ridicată (6,50%) pentru a descuraja consumul pe datorie și a încetini circulația banilor.
Scumpirea creditării. Dobânzile mari fac economisirea mai atractivă și creditele mai scumpe. Acest lucru temperează cererea agregată: când populația și companiile cumpără mai puțin, comercianții sunt obligați să oprească creșterile de prețuri pentru a-și putea vinde mărfurile.
Apărarea cursului EUR/RON. Un leu stabil sau puternic ieftinește automat produsele pe care România le importă masiv (alimente, tehnologie, carburanți), tăind „inflația importată”.
3. Schimbarea structurii economice (Producție, nu doar Consum)
România are o inflație structurală pentru că consumă mai mult decât produce, acoperind diferența din importuri scumpe. Aici intervine filosofia „Agro-Procesării locale. Subvenționarea directă și deblocarea birocrației pentru fabrici și unități de producție interne. Dacă procesăm grâul, carnea și laptele în țară în loc să le importăm gata ambalate, prețurile la raft nu mai depind de logistica și inflația din Vest.
Independență energetică. Șocurile de preț din energie au fost principalul motor al scumpirilor. Accelerarea proiectelor de autoconsum (fotovoltaice, biogaz, eoliene) la nivel de micro-întreprinderi și ferme reduce costul de producție al mărfurilor românești.
Absorbția fondurilor europene. Utilizarea banilor gratuiți din PNRR și Politica de Coeziune pentru infrastructură logistică și producție, fără a pune presiune pe bugetul de stat.
Rezumat de Gherilă Economică. România va scăpa de inflație doar când Guvernul va înceta să mai tipărească datorie pentru a finanța consumul și aparatul de stat, iar economia privată va fi lăsată să producă valoare adăugată locală, ieftină și independentă de rețelele globale de speculă.
