Deși beneficiază de un internet extrem de rapid și de tehnologii de ultimă generație, românii rămân pradă ușoară în fața hackerilor din cauza lipsei totale de educație digitală. Cel puțin aceasta este concluzia experților de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Capcana internetului ultra-rapid: De ce sunt românii pradă ușoară pentru atacatorii cibernetici?
România se mândrește cu o infrastructură de telecomunicații excepțională și conexiuni de internet ultra-rapide. Cu toate acestea, la capitolul autoapărare digitală, utilizatorii sunt aproape complet descoperiți. În timp ce tehnologia avansează într-un ritm amețitor, utilizatorul de rând nu își dezvoltă „reflexele” de securitate online necesare pentru a identifica pericolele.
Aceasta este concluzia alarmantă prezentată de Mihai Rotariu, coordonatorul de comunicare al DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), în cadrul unui eveniment dedicat fraudelor digitale organizat în parteneriat cu ING Bank și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Deepfake și AI: Când realitatea devine imposibil de deosebit de ficțiune
Apariția inteligenței artificiale și perfecționarea tehnologiilor de manipulare video și audio au schimbat complet regulile jocului pe rețelele sociale. Potrivit specialiștilor, distorsionarea realității a atins un nivel atât de avansat încât chiar și experții IT au dificultăți în a identifica ce este real și ce este trucat.
Sfatul experților: Atunci când vizionați un clip, ascultați o înregistrare audio sau priviți o imagine pe Facebook sau alte platforme și simțiți cea mai mică suspiciune, faceți verificări suplimentare. Trebuie să învățăm să anticipăm scenariile malițioase înainte de a deveni victime.
În prezent, cei mai periculoși atacatori nu mai sunt programatorii de elită, ci experții în inginerie socială—oameni foarte bine antrenați să manipuleze psihologic victimele prin conversații telefonice sau mesaje scrise.
Topul fraudelor online în România: Phishing-ul și clonarea de site-uri
Cea mai întâlnită metodă prin care românii rămân fără bani pe card este phishing-ul. Schema este pe cât de simplă, pe atât de eficientă:
Mesajul capcană: Victima primește un SMS, un e-mail sau un mesaj privat pe rețelele de socializare care conține un link de urgență.
Redirecționarea: Accesarea linkului trimite utilizatorul către un site-clonă care copiază perfect identitatea vizuală a unui brand cunoscut sau a unei bănci.
Furtul de date: Odată introduse datele de autentificare sau cele ale cardului, acestea ajung direct în posesia infractorilor.
Atenție la apelurile telefonice! Tehnologia „Spoofing” mimează numerele băncilor sau ale poliției
O mare parte din tentativele de fraudă se desfășoară prin telefon, utilizând tehnica de falsificare a identității apelantului (Spoofing prin tehnologia Voice over IP).
Atacatorii pot simula pe ecranul telefonului tău numărul real al unei instituții oficiale: ANAF, Poliția Română, DNSC sau chiar cel al băncii tale. Aceștia folosesc scenarii extrem de emoționante sau alarmante pentru a te determina să acționezi sub impulsul momentului și să le livrezi coduri de securitate sau bani.
Noua escrocherie „de sezon”: Amenda falsă de circulație și clona Ghișeul.ro
Profitând de perioada concediilor și a călătoriilor frecvente, infractorii cibernetici au lansat o nouă campanie de păcălire a șoferilor.
Scenariul: Primești un SMS prin care ești anunțat că ai fost surprins de radar și ai de plătit o amendă de circulație în termen de 48 de ore.
Capcana: Mesajul conține un link către o pagină care imită perfect platforma oficială de plăți Ghișeul.ro.
Detaliul care te salvează: Adresa web reală este ghiseul.ro, în timp ce site-ul clonat folosit de atacatori rula pe domeniul fals ghiseul.cc (înainte de a fi blocat de autorități). Verificați întotdeauna cu atenție literele din bara de adrese a browserului înainte de a introduce date sensibile!
