Politica· 8 min citire

Sorin Muncaciu (deputat AUR): „Nu medicii mint! Sistemul sanitar este cel care strigă de ani de zile după ajutor”

Sorin Muncaciu (deputat AUR)

Sorin Muncaciu (deputat AUR)

Realitatea de Teleorman
Scris de Realitatea de Teleorman Publicat: 29 iul. 2026, 09:30

Deputatul AUR Sorin Muncaciu respinge afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora protestele din sănătate s-ar baza pe „minciună și dezinformare”, susținând că nemulțumirile personalului medical sunt generate de probleme reale, cunoscute de ani de zile.

Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților afirmă că sistemul sanitar are nevoie de dialog, predictibilitate și reforme construite împreună cu cei care lucrează în spitale, nu de acuzații la adresa cadrelor medicale.

„Afirmația premierului Ilie Bolojan potrivit căreia greva generală din sănătate s-ar fi bazat pe „minciună și dezinformare” este profund nedreaptă și reprezintă o ofensă la adresa zecilor de mii de medici, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri și angajați din sistemul sanitar care țin spitalele României în viață.

Nu poți acuza de minciună oameni care lucrează în gărzi de 24 de ore, în weekenduri, de sărbători legale, în Unitățile de Primiri Urgențe, în ATI, în oncologie, în neonatologie, în chirurgie și în alte specialități unde fiecare decizie poate face diferența dintre viață și moarte.

Domnule prim-ministru,

Încep prin a vă spune două lucruri esențiale :
Încrederea nu se cere !
Încrederea se câștigă !

Românii își amintesc foarte bine că și fostul premier Marcel Ciolacu declara categoric că TVA-ul nu va crește. Ulterior, realitatea a fost cu totul alta !

De aceea, când Guvernul afirmă astăzi că „niciun salariu nu va scădea”, este firesc ca personalul medical să nu mai accepte simple declarații politice, ci să ceară garanții clare în lege, simulări transparente și mecanisme de aplicare fără echivoc.

Neîncrederea nu a fost creată de sindicate! Neîncrederea a fost creată de promisiuni încălcate!

Ca medic, cunosc din interior realitatea sistemului sanitar românesc.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, sunt într-un dialog permanent cu medici, asistenți medicali, manageri de spitale, organizații profesionale și reprezentanți ai sindicatelor din întreaga țară.

Zilnic discut cu oameni care lucrează în spitalele României și cunosc foarte bine problemele cu care aceștia se confruntă: lipsa de personal, gărzi tot mai numeroase, secții care funcționează la limita capacității, posturi blocate ani de zile, infrastructură învechită, presiune profesională uriașă și o profundă lipsă de predictibilitate în ceea ce privește salarizarea.

De aceea afirm cu toată responsabilitatea că nemulțumirile exprimate astăzi de personalul medical nu sunt rezultatul unei campanii de dezinformare.

Sunt rezultatul unor probleme reale, pe care cei aflați la conducerea sistemului le cunosc de ani de zile și pe care, din păcate, nu au reușit să le rezolve.

Tocmai de aceea consider că etichetarea grevei generale drept o acțiune bazată pe „minciună și dezinformare” nu face decât să adâncească ruptura dintre Guvern și cei care, zi de zi, țin sistemul sanitar românesc în viață.

Mai mult, președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, a declarat public că, în forma actuală a proiectului Legii salarizării, există în continuare situații în care angajații din sănătate pot pierde venituri și că, după discuțiile purtate cu autoritățile, „există încă destule ipoteze care duc la pierderi de venituri pentru colegii noștri”, motiv pentru care greva continuă.

Tot acesta a subliniat că nu există suficiente garanții pentru eliminarea acestor riscuri.

Așadar, când cea mai mare federație sindicală din sănătate avertizează asupra unor posibile diminuări ale veniturilor și asupra lipsei unui dialog suficient, nu putem vorbi despre „minciună și dezinformare”, ci despre îngrijorări legitime exprimate de cei care cunosc cel mai bine realitatea din spitale.

În sănătate, sporurile nu reprezintă un privilegiu cum vor unii să inducă !

Ele reprezintă plata muncii în gărzi, a muncii de noapte, în weekend, în sărbători legale, în Unitățile de Primiri Urgențe, ATI, boli infecțioase, oncologie și în toate acele secții unde riscul profesional este incomparabil mai mare decât în majoritatea domeniilor de activitate.

Reducerea sporurilor sau modificarea modului lor de calcul nu înseamnă doar o schimbare contabilă. Înseamnă diminuarea remunerației pentru activități fără de care sistemul medical nu poate funcționa.
În același timp, este important ca românii și personalul medical să înțeleagă foarte clar mecanismul prevăzut în actualul proiect al Legii salarizării.

Guvernul susține că salariile nu vor scădea.

În realitate, acest lucru este posibil printr-un mecanism de compensare temporară a veniturilor, care acoperă diferențele rezultate din modificarea modului de calcul al salariilor.

Însă această compensare nu înseamnă că sporurile rămân neschimbate.

Dimpotrivă, în numeroase situații, sporurile pot fi reduse până la plafonul de 20%, iar diferența este acoperită temporar printr-o sumă compensatorie.

Cu alte cuvinte, nu sporul este menținut, ci venitul este protejat pentru o perioadă printr-un mecanism tranzitoriu.

Această soluție nu oferă însă predictibilitate pe termen lung și explică de ce există îngrijorări reale în rândul personalului medical. Cadrele medicale nu cer privilegii, ci garanții legale că veniturile lor nu vor depinde de mecanisme temporare de compensare, ci de o lege clară, stabilă și echitabilă.

Ca Premier actual evocați des faptul că în unele spitale cheltuielile de personal depășesc 90% din buget.

Dar omiteți cauza principală.

Ponderea mare a cheltuielilor salariale este și consecința modului în care sunt finanțate spitalele.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate continuă să deconteze numeroase servicii medicale la tarife care nu mai reflectă costurile reale ale anului 2026 ci a anilor 2016, e diferența de 10 ani care nu s-a mai aliniat inflației, creșterii prețurilor produselor și a serviciilor!

Facturile spitalelor sunt plătite la prețurile actuale, însă finanțarea multor servicii rămâne mult în urma realității economice.

Dacă veniturile unui spital sunt subevaluate, este firesc ca procentul reprezentat de cheltuielile salariale să pară artificial mai mare.

Problema nu este doar cât cheltuiește un spital.

Problema este și cât este finanțat.

Nu poți analiza doar numitorul fără să analizezi și finanțarea.

Domnule Bolojan afirmați că spitalele cu o pondere mare a cheltuielilor salariale trebuie sancționate.

Dar nu spuneți că ani de zile chiar Guvernul a blocat angajările !

Ani la rând, spitalele au funcționat cu personal insuficient, iar medicii și asistenții rămași au fost obligați să acopere lipsa colegilor prin gărzi suplimentare, ore suplimentare și suprasolicitare continuă.

Nu poți bloca ani întregi posturile și apoi să reproșezi spitalelor că funcționează cu deficit de personal.

Anunțul privind deblocarea a 6.850 de posturi reprezintă, de fapt, recunoașterea faptului că sistemul sanitar a fost ținut prea mult timp într-un deficit major de personal.

Mai grav, în timp ce România vorbește despre lipsa medicilor și despre exodul personalului medical, aproximativ 2.000 de medici rezidenți au semnalat dificultăți în ocuparea posturilor după finalizarea pregătirii.

Aceasta este una dintre cele mai mari contradicții ale sistemului sanitar românesc !

În ceea ce privește deblocarea posturilor, vreau să fac o precizare foarte clară și structurată !

Ieri, în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților, unde au fost prezenți doar 19 din cei 27 de membri, am votat amendamentul la PL-x 448/2026 prin care au fost deblocate posturile din sănătate.

Am susținut eliminarea sistemului absurd al memorandumurilor prin care Guvernul stabilea centralizat câte posturi poate ocupa fiecare spital.

Prin amendamentul adoptat, am lăsat managerilor posibilitatea de a organiza concursuri și de a angaja personal în limita bugetului aprobat și în funcție de nevoile reale ale fiecărui spital.

Pentru că nimeni nu cunoaște mai bine necesarul de personal decât managerul și șefii de secție ai fiecărei unități sanitare.

În același timp, remarc poziția fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care astăzi se declară solidar cu protestul personalului medical și vorbește despre problemele reale ale sistemului.

Întrebarea legitimă este:

Unde au fost aceste reforme atunci când domnia sa conducea Ministerul Sănătății?

Dacă știa că spitalele sunt subfinanțate…

Dacă știa că personalul este insuficient…

Dacă știa că există inechități salariale…

Dacă știa că medicii și asistenții sunt nemulțumiți…

De ce nu a rezolvat aceste probleme atunci când avea întreaga autoritate administrativă pentru a o face?

Este ușor să fii solidar cu protestatarii după ce ai plecat din funcție.

Mult mai greu este să faci reformele atunci când conduci ministerul.

O altă problemă majoră o reprezintă coeficienții prevăzuți pentru medici în noua grilă de salarizare.

Nu este firesc ca profesii care presupun peste zece ani de pregătire, responsabilitate juridică uriașă și decizii de care depind vieți omenești să fie poziționate inferior altor funcții din administrația publică.

Acest lucru transmite un mesaj profund greșit tinerilor care aleg medicina și celor care încă mai aleg să rămână să profeseze în România.

Pacientul trebuie să fie în centrul sistemului.

Dar pacientul nu poate fi în centrul sistemului fără medici, asta trebuie să vă intipărească bine în minte !

Fără asistenți.
Fără infirmieri.
Fără personal suficient.
Fără finanțare corectă.

Și fără respect pentru cei care salvează vieți în fiecare zi.

Sănătatea nu poate fi redusă la procente contabile și formule birocratice.

În spatele fiecărei gărzi există un medic.
În spatele fiecărei ambulanțe există un echipaj.
În spatele fiecărei intervenții există oameni care își asumă responsabilități uriașe.

Acești oameni nu cer privilegii !

Cer respect.
Cer predictibilitate.
Cer condiții decente de muncă.
Cer suficienți colegi pentru ca pacienții să fie tratați în siguranță.

Domnule prim-ministru,

Medicii nu au nevoie de lecții despre responsabilitate.

Ei și-au demonstrat responsabilitatea în pandemie, în fiecare gardă, în fiecare urgență și în fiecare zi în care au rămas la datorie în ciuda tuturor dificultăților.

Ceea ce așteaptă de la Guvern nu sunt etichete precum „minciună” și „dezinformare”.

Așteaptă respect.
Așteaptă dialog.
Așteaptă predictibilitate.

Și așteaptă reforme reale, construite împreună cu cei care țin sistemul sanitar în viață.

Pentru că un sistem medical puternic nu se construiește împotriva medicilor și a personalului sanitar. Se construiește împreună cu ei!”, a declarat deputatul AUR Sorin Muncaciu.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea de Teleorman și pe Google News

Mai multe știri din Politica