Scumpiri la alimente și transport. Energia pune presiune pe economia mondială

Prețurile alimentelor, energiei și transportului sunt din nou amenințate de creșteri, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al reducerii rezervelor strategice de petrol. Economia mondială a reușit până acum să evite un șoc economic major, însă presiunile asupra pieței energetice se intensifică.

Petrolul se apropie de 110 dolari pe baril

Potrivit unei analize publicate de The New York Times, cotația petrolului se apropie de pragul de 110 dolari pe baril. Problemele geopolitice afectează în același timp transporturile și lanțurile internaționale de aprovizionare.

Situația s-a complicat după ce Arabia Saudită a închis o conductă importantă, iar miliția Houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie. În plus, negocierile dintre statele din Golf nu au dus la un acord, ceea ce menține incertitudinile de pe piața energetică.

Primele efecte sunt deja vizibile în mai multe regiuni ale lumii. În Asia, America Latină și alte zone, costurile mai mari ale combustibililor au fost asociate cu pene de curent, măsuri de raționalizare și proteste.

În Filipine, de exemplu, pescarii spun că prețurile combustibilului le îngreunează ieșirile pe mare. În Bangladesh, întreruperile de energie au afectat activitatea unor fabrici, iar în Guatemala nemulțumirea legată de situația economică a dus la proteste violente.

Rezervele de petrol, tot mai reduse

Pentru a limita efectele scumpirii petrolului, mai multe economii importante au apelat la rezervele strategice. China, cel mai mare importator mondial de petrol, și-a utilizat propriile stocuri și a redus exporturile de produse petroliere.

Statele Unite, Japonia și mai multe țări europene au recurs, la rândul lor, la rezervele strategice pentru a tempera presiunile de pe piață.

Măsurile pot contribui la stabilizarea temporară a prețurilor, însă nu reprezintă o soluție pe termen lung. Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile de petrol ale statelor membre OCDE au ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

Scumpirea energiei se propagă în economie

Creșterea costurilor cu combustibilii afectează deja numeroase domenii. Transporturile, agricultura, producția de îngrășăminte și industria alimentară sunt printre sectoarele expuse direct acestei evoluții.

Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing, atrage atenția asupra nivelului redus al stocurilor și asupra problemelor întâmpinate de transporturile maritime.

În Asia, Banca Asiatică de Dezvoltare estimează că inflația ar putea ajunge la 5,2% în 2026, de la 3% în 2025. Pentru Europa, Marea Britanie și Statele Unite, estimările indică menținerea inflației în intervalul 3,5%-4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.

O inflație persistentă ar putea complica și deciziile băncilor centrale. Instituțiile monetare ar putea menține dobânzile la niveluri ridicate sau chiar ar putea recurge la noi majorări pentru a limita creșterea prețurilor.

Probleme și pe piața carburanților

Presiunile nu se limitează la prețul petrolului. Capacitatea globală de rafinare este, la rândul ei, afectată de evoluțiile geopolitice.

Atacurile ucrainene asupra unor rafinării din Rusia au redus capacitatea acestei țări de producție a motorinei cu aproximativ 30%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Rusia a prelungit, de asemenea, până la sfârșitul lunii septembrie 2026 interdicția privind exporturile de motorină.

În Statele Unite, situația a generat și dezbateri privind eventuale măsuri pentru protejarea pieței interne. David L. Goldwyn, fost oficial al Departamentului Energiei, a avertizat că presiunile asupra prețurilor ar putea determina Washingtonul să ia în calcul, temporar, restricționarea exporturilor de motorină.

O astfel de decizie ar putea avea efecte asupra pieței internaționale, în special în America Latină, care importă cantități importante de motorină din Statele Unite.

Alimentele, printre produsele care ar putea resimți efectele

Creșterea costurilor energetice se poate transmite rapid către industria alimentară. Prețurile mai mari la combustibili și îngrășăminte pot majora costurile de producție și transport, iar aceste cheltuieli suplimentare pot ajunge în cele din urmă în prețurile plătite de consumatori.

Țările cu economii mai fragile sunt deosebit de expuse. În Africa, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor ar putea afecta producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor.

În Orientul Mijlociu, efectele economice sunt deja vizibile. Fondul Monetar Internațional estimează că economia Qatarului ar putea înregistra o contracție de 8,6% în 2026, în timp ce Arabia Saudită a raportat o scădere economică de 4,8% în trimestrul al doilea, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Guvernele încearcă să limiteze impactul

Unele state asiatice au apelat la subvenții pentru a reduce efectele scumpirii energiei asupra populației. Japonia și Indonezia se numără printre țările care au introdus astfel de măsuri.

Aceste intervenții pun însă presiune asupra finanțelor publice. În Japonia, randamentele obligațiunilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea finanțelor statului.

Economia mondială nu a intrat, până acum, într-o criză de amploare provocată de actualul șoc energetic. Totuși, combinația dintre prețurile ridicate la energie, rezervele strategice reduse, inflația persistentă și tensiunile geopolitice continuă să creeze presiuni asupra economiilor.

Pe măsură ce costurile energiei se transmit către transporturi, agricultură, industrie și sectorul alimentar, efectele asupra prețurilor și asupra consumatorilor devin tot mai vizibile.