COTAȚIE RECORD PENTRU GRAMUL DE AUR

De la începutul anului 2024, prețul aurului doboară record după record în România. Vârful istoric rămâne cel atins astăzi, 24 septembrie, când gramul de aur a fost cotat la 377,2337 lei, conform seriilor zilnice publicate de BNR.

Prețul unui gram de aur a crescut cu peste un procent, ajungând la o cotație record de peste 377 de lei. Tot ieri, moneda națională s-a apreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 4 lei și 97 de bani, în scădere față de cotația precedentă. În schimb, leul a pierdut teren în fața dolarului american, cotat la aproape 4 lei și 48 de bani, în creștere cu aproape 0,5%, față de sfârșitul săptămânii trecute. De asemenea, moneda națională s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5 lei și 26 de bani, în creștere cu 0,23 de procente față de cotația anterioară.

Vineri, 20 septembrie 2024 - precedenta cotație record

Gramul de aur s-a scumpit vineri cu 2,3241 lei (0,63%), ajungând la o cotație record de 373,3536 lei, de la 371,0295 lei, cât anunțase joi Banca Națională a României (BNR).

De ce tot fluctuează prețul aurului și cum de s-a ajuns la valorile din 2024

În ultimii 50 de ani, evoluția prețului aurului a fost profund marcată de fluctuațiile economice globale, fiind strâns legată de marile crize financiare și de schimbările în politica monetară la nivel mondial.

În anii ’70, inflația crescută a dus la o apreciere semnificativă a prețului aurului. În ’98 și ’99, prețul aurului a atins minimul ultimilor 20 de ani. Aurul și-a pierdut atunci atractivitatea, iar prețul a fost afectat de supraofertă, după ce băncile centrale și-au vândut rezervele de aur pentru a-și diversifica portofoliile.

Cu toate acestea, începutul secolului XXI a fost definit de două evenimente majore care au propulsat prețul aurului la noi maxime istorice, conform datelor World Gold Council.

Primul, Marea Recesiune din 2008, care a declanșat o „fugă către siguranță”. Investitorii au căutat atunci să se pună la adăpost de incertitudinea economică. Al doilea eveniment decisiv a fost criza din zona euro din 2010-2012, care a împins de asemenea prețul aurului spre noi culmi.

Acum, situația geopolitică și de securitate tot mai complicată, cu războaiele din Ucraina și din Fâșia Gaza, la care se adaugă efectele inflației și ale politicilor monetare post-Covid își pun amprenta și valoarea la care e tranzacționat aurul.

Aurul - instrument de politică monetară și rezervă de valoare

Cât despre distribuția stocurilor de aur de suprafață, ea reflectă o preferință clară pentru bijuterii, care reprezintă 37% din total, în timp ce rezervele băncilor centrale constituie 14% din aceste stocuri, potrivit datelor World Gold Council. Aceasta arată nu doar valoarea estetică a aurului, ci și rolul său ca instrument de politică monetară și rezervă de valoare.

Când privim către rezervele de aur ale băncilor centrale, Statele Unite, Germania și Italia ocupă primele locuri în ceea ce privește cantitatea de aur deținută, reflectând puterea economică a acestor națiuni.

România se plasează pe locul 37 în clasamentul global.