Prin județul nostru trece Dunărea. Două orașe au marele beneficiu să cuprindă în relieful lor al doilea fluviu ca lungime din Europa, dar ambele îl exploatează puțin spre deloc. Peisajele oferite reprezintă singura parte pozitivă de care se pot bucura locuitorii din zonă, bogăţii naturale care ar putea fi exploatate pentru un turism sustenabil, dacă ar exista bunăvoință și implicare dinspre autorități.
Un potențial turistic deosebit ființează la Turnu Măgurele. Aici, în oraşul port, care încă din istoria îndepărtată a fost punct de trecere și de tranzacții comerciale, te îndrăgostești definitiv de frumuseţea idilică a peisajului, la care contribuie atât România, cât și Bulgaria. Pe partea românească, în zona confluenței râului Olt cu Dunărea, unde fluviul are lăţimea de 900 de metri şi adâncimea de 10 metri, se găsesc niște terase cu aspectul unor câmpuri suspendate. Malul bulgăresc este ceva mai ”estetic”. Înalt de 150-200 de metri și tăiat de apa care a săpat calcarul, decorul său dă impresia existenței mai multor povești din antichitate, sculptate și păstrate intacte. Locul este prielnic pentru pescuitul de agrement. În apele Dunării și Oltului trăiesc pești precum crapul, bibanul, știuca, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Turnenii au parte și de o mică plajă, pe care un om de afaceri a construit un restaurant de tip ponton la malul Dunării. Puțină lume înregistrează, însă, locul de agrement, amenajat ca atare într-un spațiu special, asta și pentru că promovarea lasă de dorit. Ceea ce la fel de puțini știu este faptul că, pe malul Dunării de la Turnu, între pădurile statului sunt păduri particulare și chiar o casă a unui bulgar, construită în sălbăticie.
De malul românesc, s-au ocupat oamenii lui Dragnea. Fiul său, până de curând, a deținut acționariatul firmei Briza Dunării Events din Teleorman, care operează restaurantul cu plajă Briza Dunării. Dragnea Junior a controlat afacerea cu 60% din părțile sociale, dar i-a cesionat acțiunile partenerului său de afaceri Mădălin Ioniță, fostul șofer al lui Liviu Dragnea, cu doar 120 de lei, valoarea nominală a participației.
Așa că, dincolo de aspectul senzațional al zonei stă lipsa de implicare a celor care coordonează mersul comunității care dau frumusețile oamenilor cu bani și putere. Mai ales că zona este săracă, promovarea acestor bijuterii turistice ar atrage ca un magnet turiștii români și străini, ceea ce ar însemna implicit venituri la bugetul local, dar și profit în urma unor investiții private. Dar la noi nu și-a făcut nimeni un scop din a arăta altora ceea ce avem valoros, de aceea, până se mai dumiresc sau se schimbă factorii decizionali, locul de la Turnu Măgurele rămâne cu frumuseţea sa, în plin mister şi izolare, sub cântecul epic al Dunării și mâinii forte a lui Dragnea.
