Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a ajuns, în ciclul 2023-2024, la 3,466 milioane de elevi şi studenţi, în scădere cu 6.200, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.
Totuşi, în această marjă, populaţia şcolară a crescut în învăţământul liceal şi în învăţământul superior cu câte 1,1%, de la un an la altul. La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, au absolvit învăţământul gimnazial 175.900 de elevi, cei mai mulţi în regiunea Nord-Est (19,0%), în timp ce în învăţământul liceal s-au înregistrat 143.400 de absolvenţi, mai puţin cu 1,9% comparativ cu anul şcolar anterior.
Potrivit sursei citate, numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2022-2023 a fost 505.000 de elevi şi studenţi, în creştere cu 0,3% raportat la perioada anterioară.
Datele INS relevă faptul că, în anul şcolar/universitar actual, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,4%) şi în educaţia timpurie (15,8%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 73% care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal, respectiv învăţământul superior sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+6.700 de elevi şi +5.900 studenţi/cursanţi).
De asemenea, în învăţământul postliceal au fost înscrişi 82.600 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,4%).
Statistica oficială arată că învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel profesional, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2023-2024 faţă de cel anterior (-9.500, respectiv -4.200).
La nivel general, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice. Totodată, pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (46,1%).
În acelaşi timp, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84%), în comparaţie cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2023-2024 au fost înscrişi în învăţământul superior 544.600 de studenţi, dintre care peste jumătate (55,4%) au fost studente. În context, cele mai atractive specializări în acest tip de educaţie au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,7% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,7% din total).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2023-2024 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.000 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (530.500). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,6%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (fiecare cu o pondere de 1,7%).
Pe segmentul învăţământului superior, ponderea numărului de studenţi înscrişi, faţă de totalul fiecărei regiuni, a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,5%).
În ceea ce priveşte personalul didactic, în anul şcolar/universitar analizat, s-au înregistrat 245.000 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 persoane la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (83%), cât şi pe nivelurile: educaţia timpurie (99,7%), învăţământul primar şi gimnazial (82,1%), postliceal (79,1%), liceal (72,9%) şi profesional (67,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (53,4% din totalul absolvenţilor), 36,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,8% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de Bacalaureat s-au prezentat 131.300 de absolvenţi, dintre care 117.000 proveniţi din promoţia anului trecut (89,1%). Din acest total, au fost declarate promovate 101.300 de persoane (77,2%), din care 96.000 de persoane (82,1%) din promoţia anului 2023.
În învăţământul profesional au absolvit 28.700 de elevi, iar în învăţământul postliceal 30.500 de elevi, în timp ce în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 126.500. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit, cu preponderenţă, din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12%).
Rata abandonului şcolar a înregistrat, în anul şcolar 2022/2023, următoarele valori: 1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar şi 1,2% în învăţământul gimnazial.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,1%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,9%).
AGERPRES
