În ziua în care DC Comics ne anunţă că noului Superman îi plac şi băieţii, şeful republicii noastre ne-a anunţat că l-a desemnat pe preşedintele USR, Dacian Cioloş, să formeze noul Guvern. Şi de aici, o serie de discuţii, interpretări şi scenarii…
Ba că l-a pus pe Cioloş să-l facă de râs, că nici nu va ajunge la votul din Parlament şi că următorul desemnat va fi tot Cîţu. Ba că pe Cîţu îl vor susţine liberalii doar cât să fie învestit, apoi îl vor bombarda şi-l vor lăsa să se erodeze, până în 2024, cu un Guvern minoritar.
Eu aş vrea să zic că poate e adevărat că nimic nu e întâmplător şi enumăr trei momente esenţiale din istoria recentă a domnului Cioloş, a Parlamentului European, a USR şi a României.
Momentul unu, domnul Cioloş renunţă la şefia Grupului Renew Europe, al treilea ca mărime din Parlamentul European. Toată lumea comentează că e de fapt vorba de o retrogradare, dar s-a dovedit că nu e aşa.
Apoi, momentul doi, Cioloş câştigă la limită primul tur al alegerilor interne în faţa lui Dan Barna, şi câştigă detaşat turul doi, preluând conducerea partidului care revine la denumirea de USR. Carevasăzică, un fost premier care avea un partid de 3% face o alianţă cu al treilea partid din ţară, îşi negociază foarte avantajos prezenţa sa şi a oamenilor săi în Parlamentul European, iar acum pune mâna pe acest partid.
Momentul trei, când nimeni nu se aştepta, Klaus Iohannis îl desemează pe domnul Dacian Julien Cioloş, să formeze următorul Guvern.
Şi, totuşi, dacă nimic nu e întâmplător…
Ionuţ Jifcu