Comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, s-a angajat să întreprindă eforturi pentru a face mai atractivă cariera didactică, în contextul în care nu mai puţin de 24 de state UE se confruntă cu o criză de profesori, şi în acelaşi timp să îmbunătăţească programul Erasmus +, pe care mulţi studenţi români îl consideră prea costisitor, în răspunsurile scrise la întrebările comisiilor Parlamentului European care vor fi implicate în audierea ei.
Audierea Roxanei Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, va avea loc marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14:30, şi ar urma să dureze trei ore.
La audierea reprezentantei României vor participa eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT), iar alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu.
Până la audierea de luna viitoare, Roxana Mînzatu a avut de răspuns la o serie de întrebări scrise din partea comisiilor competente ale Parlamentului European, iar chestionarul de la care va pleca audierea propriu-zisă a fost făcut public în seara zilei de 22 octombrie.
Întrebată ce va face în contextul crizei de profesori din statele membre şi a situaţiei profesionale precare a acestora, Roxana Mînzatu a promis să facă mai mult, deşi competenţele în abordarea acestor probleme ţin în primul rând de statele membre.
„Totuşi, UE poate şi ar trebui să susţină acest efort comun şi să colaboreze cu statele membre, educatorii, partenerii sociali şi societatea civilă pentru a contribui la abordarea acesteia şi altor provocări persistente din sistemul nostru de educaţie. În acest scop, dacă voi fi confirmată, voi propune o Agendă pentru profesorii din UE, axată pe condiţiile de lucru, instruire şi pe perspectivele de carieră ale profesorilor”, a dat ea asigurări în răspunsul său scris.
De asemenea, reprezentanta României a promis că va analiza lansarea unei Alianţe Europene a Şcolilor „pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră şi mobilitatea între şcoli din Europa”.
Roxana Mînzatu afirmă că profesorii au rol central în creşterea gradului de conştientizare asupra valorilor europene şi dă asigurări că va coopera cu statele membre pentru a întări şi mai mult „dimensiunea europeană a învăţământului”.
„Educaţia este o forţă unificatoare şi un element fundamental al tuturor democraţiilor care funcţionează bine. Erasmus+ aduce împreună tineri din toate colţurile Europei şi îl voi întări şi pe viitor. A face mobilităţile asigurate de Erasmus+ chiar mai incluzive, în special asigurându-ne că şi cei mai defavorizaţi şi mai vulnerabili pot şi ei beneficia de program, este esenţială pentru a consolida şi aprofunda identitatea europeană, între generaţii şi naţiuni”, apreciază candidata României.
Roxana Mînzatu se angajează să construiască plecând de la realizările Erasmus+ pentru a-l transforma într-un program pentru generaţia următoare, iar consolidarea sa ar urma să includă dezvoltarea segmentului privind educaţia vocaţională.
„Un pilon strategic al Uniunii Competenţelor trebuie să fie intensificarea educaţiei şi formării vocaţionale, care este o cale crucială către angajare şi o legătură apropiată cu competenţele de care afacerile au nevoie”, a pledat Mînzatu, care s-a angajat să pregătească o strategie europeană pentru educaţia şi formarea vocaţională.
Comisarul european desemnat al României s-a angajat, de asemenea, să facă eforturi susţinute pentru promovarea egalităţii de gen, de pildă reducând la jumătate diferenţa din rata de ocupare profesională între bărbaţi şi femei până în 2030 faţă de 2019, unul dintre obiectivele Pilonului European al Drepturilor Sociale.
„Sunt o puternică susţinătoare a drepturilor femeii, sunt mândră să fac parte din conducerea instituţiilor europene şi simt o datorie specială de a lupta pentru egalitatea de gen ca valoare cheie şi o precondiţie a unei vieţi democratice şi a unei economii mai bune. Mă angajez să arăt prin acţiunile mele că Uniunea poate deveni mai puternică prin egalitate şi solidaritate”, le-a transmis ea eurodeputaţilor.
Întrebată cum va reduce riscul sărăciei, de care sunt ameninţaţi 95 de milioane de oameni la nivelul UE, Roxana Mînzatu a promis o Strategie UE anti-sărăcie care să asigure un nou elan.
„Punctul de pornire trebuie să fie cauzele primare ale sărăciei, precum inegalitatea şi injustiţia socială, veniturile mici, decalaje în accesul la serviciile sociale şi esenţiale (…)”, a spus ea, pledând pentru finanţarea măsurilor de combatere a sărăciei din fondul de redresare NextGenerationEU şi prin politica de coeziune, sau din noul Fond social pentru climă, care va fi „un instrument puternic în abordarea sărăciei legate de energie şi transport”. AGERPRES
