INS: 38% dintre copiii născuți în România în 2023 aveau mame casnice

Aproximativ 38% dintre copiii născuți în România în 2023 au avut mame cu statut ocupațional casnic, iar în mediul rural procentul s-a apropiat de 50%. Datele au fost prezentate de președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, care a atras atenția asupra situației femeilor inactive profesional și asupra schimbărilor demografice din România.

Statisticile au fost prezentate marți, în cadrul evenimentului de lansare a studiului „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit reprezentantului INS, aceste cifre reflectă o realitate socială și economică ce necesită atenție din partea autorităților, mai ales în contextul schimbărilor demografice și al nevoii de valorificare a potențialului profesional feminin.

Aproape jumătate dintre copiii din mediul rural au mame casnice

Datele statistice indică diferențe importante între mediul urban și cel rural. Dacă la nivel național aproximativ 38% dintre copiii născuți în 2023 aveau mame casnice, în localitățile rurale ponderea se apropia de 50%.

Tudorel Andrei a subliniat că aceste procente nu reprezintă doar indicatori statistici, ci evidențiază o situație care trebuie analizată și abordată prin măsuri adaptate realităților sociale și economice.

Situația femeilor cu statut ocupațional casnic ridică, astfel, întrebări legate de accesul la locuri de muncă, participarea pe piața muncii și recunoașterea contribuției economice a activităților neremunerate desfășurate în gospodărie.

Populația casnică din România îmbătrânește. Ce arată recensămintele

Președintele INS a atras atenția și asupra modificării structurii demografice a populației cu statut ocupațional casnic în ultimele decenii.

Compararea datelor de la recensămintele realizate după 1990 arată o creștere a ponderii persoanelor din categoriile de vârstă mai înaintate.

Potrivit cifrelor prezentate de Tudorel Andrei, pentru intervalul de vârstă 45-49 de ani numărul persoanelor din această categorie s-a dublat, în timp ce pentru grupa 50-54 de ani creșterea a fost de 1,7 ori. În cazul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani, numărul s-a triplat.

Aceste evoluții indică o schimbare a profilului demografic al populației casnice și evidențiază necesitatea unor politici publice care să țină cont de structura pe vârste a populației.

Îmbătrânirea populației pune presiune pe serviciile publice

Un alt aspect evidențiat de șeful INS este procesul de îmbătrânire demografică, fenomen întâlnit nu doar în România, ci și în alte state europene, inclusiv Franța și Germania.

Tudorel Andrei a explicat că autoritățile trebuie să anticipeze evoluția populației în următorii zece ani și să adapteze serviciile publice la noile nevoi demografice.

Planificarea pe termen lung devine esențială în domenii precum sănătatea, serviciile sociale și sprijinul acordat familiilor, în condițiile în care schimbările demografice influențează direct structura populației și necesarul de servicii.

Studiul CONAF analizează potențialul economic al femeilor din România

Cercetarea „România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, prezentată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, analizează participarea femeilor la activitatea economică și contribuția muncii neremunerate.

Tema centrală este valorificarea capitalului uman feminin și identificarea diferențelor care influențează accesul femeilor la oportunități profesionale și economice.

Datele prezentate de INS readuc în atenție importanța participării femeilor pe piața muncii, dar și necesitatea recunoașterii muncii casnice, care reprezintă o componentă importantă a activității economice și sociale, chiar dacă nu este remunerată.