Cozi, drumuri nenumărate, dosare și multă bătaie de cap. De asta au parte, de cele mai multe ori, românii care vor să își rezolve problemele la instituțiile statului. Oamenii din Alexandria nu scapă nici ei de aceste vechi obiceiuri. Veronica Mitran, candidata PNL la primăria orașului, susține că cetățenii au nevoie de un birou unic, unde să-și poată rezolva problemele, dar și de modernizarea administrației.

În România, rezolvarea unei simple probleme administrative devine, de multe ori, o adevărată corvoadă. Cum se întâmplă mai peste tot în țară, oamenii din Alexandria sunt și ei nevoiți să bată drumuri peste drumuri, să stea la cozi interminabile și să revină în instituțiile statului. Pentru că, de obicei, problemele nu le sunt rezolvate încă din prima zi.

„Faci multe drumuri, am uitat certificatul acasă, am avut o copie, a zis că trebuie originalul. Te trimite dintr-o parte în alta. Dacă ai o problemă te trimite la nu știu câte birouri, ca să scoți o adeverință sau mai știu…”, spune un localnic.

„Primăria slujește cetățeanul, și nu cetățeanul slujește primăria”, spune Veronica Mitran, candidatul PNL la Primăria Alexandria.

Veronica Mitran susține că administrația locală din orașul teleormănean trebuie să înființeze un birou unic pentru cetățeni. Acesta ar urma să fie un loc în care oamenii din Alexandria să meargă și să spună ce au de rezolvat. Iar mai apoi, angajații statului să fie cei care preiau cererile și le direcționează către instituțiile sau departamentele la care trebuie să ajungă. Astfel, susține liberala, cetățenii și-ar găsi mult mai ușor rezolvarea la probleme și ar fi scutiți de multe drumuri și cozi.

„Trebuie făcut un birou unic în relația cu cetățeanul, ca omul obișnuit, alexăndrineanul, să nu mai fie plimbat din birou în birou și să-și ridice documentele după 3-4 zile”, spune Veronica Mitran.

Propunerea de a avea la dispoziție un birou unic, la care să își rezolve problemele, este văzută cu ochi buni și de locuitorii din Alexandria. Ei spun că s-au săturat să stea la cozi și să facă atât de multe drumuri, adesea inutile.

„De 10.000 de ori ar fi mai bine să te duci într-un loc să te rezolve cu toate. Trebuie să scoatem adeverință de la Trezorerie, să mergem la poliție să le depunem, să te programeze când trebuie să te duci să le iei”, spune o femeie.

De multe ori, însă, doleanțele oamenilor nu ajung la urechile autorităților. Pentru ca cetățenii să poată transmite cât mai ușor problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi, Veronica Mitran spune că trebuie susținută și linia Tel Verde. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima nemulțumirile sau de a face propuneri pentru îmbunătățirea calității vieții, cât mai ușor. Centralizarea lor ar fi, astfel, mai rapidă.

Tinerii ar urma să aibă la dispoziție așa-numitele focus grupuri. Totul pentru ca, la rândul lor, să poată spune ce așteptări au de la Alexandria și de la cei care conduc administrația locală.

„Din aceste focus grupuri, eu personal vreau să înțeleg care le sunt ideile, prioritățile, și ce pot face eu ca ei să-și dezvolte afaceri de success. Când vorbim de focus grupuri, vorbim de ideile care se nasc de acolo. Și vorbim de zone ca IT, de dezvoltare personală, de utilizare de fonduri europene, consultanță”, spune Veronica Mitran.

Alături de aceste focus grupuri ar urma să fie luate, susține Mitran, și alte măsuri. De pildă, ar putea fi organizate sondaje. Cu ajutorul lor, primăria poate afla ce părere au locuitorii din Alexandria cu privire la deciziile de impact major, care vizează viața întregii comunități.

Mitran susține că la primărie este nevoie de o conducere transparentă, cu bugete prezentate și justificate public, fără mită, nepotism, corupție, abuzuri și contracte preferențiale. Cheltuirea banilor publici, spune aceasta, trebuie făcută cu mare atenție și responsabilitate față de cetățeni. În plus, organizațiile societății civile trebuie să aibă un cuvânt greu de spus atunci când vine vorba despre deciziile care se iau în oraș.

Pentru ca Alexandria să se poată dezvolta cât mai rapid, este nevoie de instituții modelate după cele din Occident și de eliminarea celor depășite și ineficiente. În plus, ar trebui pus mai mult accent pe coordonarea administrației locale alături de Guvern și alte instituții care au un rol cheie în viața cetățenilor. Liberala mai spune că serviciile municipiului trebuie să țină seama de schimbările sociale și tehnologice și astfel să fie modernizate și digitalizate.

Din păcate, acum, mulți tineri iau calea Occidentului sau a Bucureștiului, din cauza condițiilor de trai din orașe precum Alexandria. Unii s-a mutat în Capitală, alții fac zilnic naveta obositoare. Asta deși cele două orașe sunt despărțite de aproape o sută de kilometri. Ei se plâng că orașul din Teleorman a rămas în urmă la capitolul dezvoltare. Una dintre cele mai mari probleme este cea legată de lipsa locurilor de muncă. Femeia din imagini, de pildă, este unul dintre părinții cărora le-au plecat copiii. Ea povestește că fiica sa s-a mutat în București, în căutarea unei vieți mai bune.

„Copilul meu e în București, a terminat două facultăți, lucrează la o multinațională, e obosită, lucrează atât de mult, de dimineață până în noapte, și îmi spune în fiecare zi că îi vine să-și dea demisia”, spune o femeie.

Tânăra nu are de ales, spune mama rămasă în Alexadria. Aici, fata nu s-ar fi putut dezvolta, e convinsă femeia. Și ea pune totul pe seama lipsei locurilor de muncă.

„Nu are nicio alternativă. E foarte trist. Copiii ăștia n-au nicio șansă. Să se dezvolte, să facă o carieră… Ce vorbesc despre carieră… Deja… Cred că fiecare dintre noi speră la o zi de mâine un pic mai bună decât asta de astăzi. Un pic mai bună”, mai spune femeia.

Potrivit datelor oficiale, Alexandria este casă pentru aproximativ 50.000 de persoane. Orașul, reședință a județului Teleorman, este condus de un edil, un administrator public și doi viceprimari. De asemenea, în Alexandria sunt 21 de consilieri municipali.

„Alexandria noastră a rămas încremenită în timp. Împreună putem trăi și noi într-un oraș european. Se poate!”, asigură Veronica Mitran.

Sursa: Realitatea de Teleorman