Dincolo de calea ferată, la periferia Alexandriei, se văd încă de departe nişte ruine pe un deal. Foarte rar zona este tranzitată pe timpul nopții, pe fondul poveștilor care vorbesc despre un loc blestemat: un vechi conac. Pe care, de altfel, chiar autoritățile l-au dărâmat. Ruinele rămase în urma acestei acțiuni au un aspect realmente macabru, inspirându-le teamă celor care cred miturile urbane.

În mod paradoxal, mai ales tinerii din Alexandria își amintesc că locul avea o energie ciudată și că pe Ruscă, la conac, se întâlneau, cu niște ani în urmă, tinerii teribiliști ai orașului, care au desenat pe pereţii vechii crame boiereşti însemne satanice, pentru a genera teamă celor care tranzitau zona.

În fapt, pe Ruscă era o cramă. Viile orașului Alexandria atrăgeau atenția și domnitorilor. În anul 1875, Domnitorul Carol I, aflat într-o excursie pe Dunăre, însoţit de Ion Brătianu şi Dr. C. Davilla, a ajuns şi în vizită la Alexandria şi singurul lucru pe care l-a remarcat cu privire la oraş au fost viile lui. Martorii la eveniment spun că domnitorul ar fi exclamat, în prezenţa primarului Pandele Zaharescu: “La dumneavoastră aici sunt multe şi frumoase vii! Cred că exportaţi mult vin!”. Domnitorul a fost, însă, temperat de un consilier care i-a spus că, de fapt, vinul nu e suficient şi că se apelează de multe ori la importuri. Totuşi, viile Alexandriei, chiar dacă nu erau foarte productive, reuşiseră să consolideze o întreagă comunitate de cârciumari. Astfel, pentru că în fiecare vineri era zi de târg la Alexandria, cei 61 de cârciumari ai vremii îşi aşteptau clienţii în micile lor localuri, cu vinuri bune, antricoate la grătar sau mititei. În acest context, cramele constituiau un punct de interes local.

Despre clădirea care trona pe dealul Rusca se cunosc puţine detalii istorice. Dar cei mai în vârstă spun că proprietatea clădirii a fost deţinută de un boier, pe nume Bărboiu, care şi-a construit o cramă. Şi ca orice construcţie boierească, clădirea era prevăzută cu un demisol, unde se aflau una sau mai multe camere. Pe dealul respectiv, în apropierea cramei, se întindeau şi suprafeţe vaste de viţă de vie, astfel că acolo aveau loc petreceri ale proprietarilor de viţă de vie din zonă, după ce se făcea vinul. Despre urmaşii boierului Bărboiu nu se mai ştie nimic. Sunt, totuşi, voci care susţin că un nepot de-al său locuieşte încă în Alexandria, însă n-a fost interesat de soarta vechii crame, care a generat atâtea mituri locale. În anul 1999, un student de la Facultatea de Regie Film a realizat un scurt metraj despre conacul groazei de pe Ruscă, acesta fiind cam ultimul demers de a mai învia fantomele unei familii despre care istoria n-a consemnat aproape nimic.

Articolul precedentDeclarația Unică se depune online prin accesarea https://declunica.anaf.ro/
Articolul următorAi job: ai siguranță, ai independență, ai încredere, ești respectat! Campanie AJOFM Teleorman