Biblioteca Județeană “Marin Preda” Teleorman organizează vineri, 12 iulie 2019, începând cu ora 10, simpozionul literar 110 ani de la naşterea scriitorului teleormănean Constantin Noica.
Constantin Noica s-a născut la 11/24 iulie 1909 în satul Vităneşti, comuna Vitănești, județul Teleorman într-un neam de ,,boieri de rangul doi”.
Tatăl scriitorului – Grigore I. Noica, originar din Alexandria, era moşier şi arendaş agricol cu studii de agronomie în Germania, iar străbunicul pe linie paternă – Ghencu Noica se numărase printre întemeietorii oraşului Alexandria.
Mama scriitorului – Clemenţa Noica era fiica unui medic militar – Haralambie Casassovici avansat până la rangul de colonel şi nepoata lui Gheorghe Eliad – fost primar al oraşului Alexandria.
Constantin Noica, al treilea copil al soţilor Noica, a copilărit la Vităneşti până în anul 1913, apoi tatăl său ia în arendă o altă moşie, la Blejeşti, unde vor sta până în 1919, când se stabileşte la Bucureşti unde va rămâne până în 1933.
Între 1928 şi 1931, Noica urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti unde îl are ca profesor pe Nae Ionescu care adună în jurul său cei mai importanţi membri ai tinerei generaţii interbelice: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mihail Sebastian.
Constantin Noica a debutat publicistic cu proza filosofică ,,O poveste” în revista ,,Vlăstarul” a Liceului ,,Spiru Haret” din Bucureşti, urmată de prologul în versuri ,,Un liceu model” şi articolul ,,Cei de mâine” cărora le urmează poezia
,,Înviere“ din ,,Viaţa literară”.
În timpul studenţiei colaborează la numeroase publicaţii printre care: ,,Ultima oră”, ,,Vremea”,, Clipa”, ,,Vitrina literară”, ,,Ecoul”.
Noica s-a impus în primul rând prin scrierile filosofice şi eseistice originale dintre care amintim: ,,Concepte deschise în istoria filosofiei lui Descartes, Leibniz şi Kant” (1936), ,,De caelo. Întoarcere în jurul cunoaşterii şi individului”(1937), ,,Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou” (1940), ,,Creaţie şi frumos în rostirea românească” (1973), ,,Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti” (1975), ,,Sentimentul românesc al fiinţei” (1978), ,,Devenirea întru fiinţă” (vol.I Întoarcere asupra filosofiei tradiţionale şi vol.II Tratat de ontologie (1981), ,,Scrisori despre logica lui Hermes”(1986), ,,Cuvânt împreună despre rostirea românească” (1987), ,,Lumea de mâine” (1991), ,,Eseuri de duminică” (1992), ,,Modelul cultural european” (1993), ,,Despre lăutărism” (2007), ,,Geniu în vremuri sărace” (2009) etc.
Acestora li s-au alăturat câtorva lucrări de istoria filosofiei (,,Rene Descartes: Viaţa şi filosofia lui”, ,,Fenomenologia spiritului lui G.W.F Hegel”, ,,Despărţirea de Goethe”, ,,Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel”).
La fel de importante sunt şi volumele de publicistică postume: ,,Istoricitate şi eternitate. Repere pentru o istorie a culturii româneşti”, ,,Semnele Minervei. Publicistică I:1927-1929”, ,,Între suflet şi spirit. Publicistică II: 1930-iun. 1934”, ,,Echilibrul spiritual. Studii şi eseuri: 1929-1947, Moartea omului de mâine. Publicistică III”, cărora li se alătură volumul ,,21 conferinţe radiofonice:1936-1943” (2000).
Scriitorul s-a impus prin traducerile din opera unor mari filosofi (Rene Descartes, Immanuel Kant, Platon, Aristotel) dar şi prin interpretările şi comentariile la textele originale
Filosoful s-a afirmat ca un eminescolog desăvârşit, şi nu doar ca înţelegător şi comentator al operei lui Mihai Eminescu pe care îl numea Omul deplin al culturii româneşti, ci şi ca un profund cunoscător şi preţuitor al manuscriselor eminesciene.
În cadrul simpozionului literar organizat de bibliotecă, dedicat filosofului, poetului, eseistului publicistului și scriitorului român Constantin Noica, vor susţine comunicări scriitorii: Ana Dobre, Emilia Stroe, Florea Burtan şi Stan V. Cristea.
Cu acest prilej va fi vernisată şi o expoziţie de carte din fondul bibliotecii ce cuprinde atât opera scriitorului Constantin Noica cât şi critică literară. În cadrul expoziţiei sunt prezente şi volumele ,,Constantin Noica. Repere biobibliografice” autor Stan V. Cristea şi ,,Cărţi privite în ochi” semnată Ana Dobre
