Deşi acidul folic şi folatul sunt foarte asemănătoare, există diferenţe cheie între aceste două elemente. Ambele sunt legate de vitamina B9 care joacă un rol important în prevenirea apariţiei problemelor şi malformaţiilor la naştere şi în producerea globulelor roşii în sânge. (P)
Acidul folic este forma sintetică de folat, care poate fi găsit sub formă de comprimate, de prafuri sau de capsule pe piaţă. Este important ca înainte de a lua un aport suplimentar de acid folic, oamenii trebuie să fie foarte bine informaţi în ceea ce priveşte riscurile asociate unui consum excesiv, dar şi în ceea ce priveşte doza zilnică recomandată pentru categoria de vârstă şi de greutate din care fac parte.
Acid folic vs. folate – asemănări şi diferenţe
Atât acidul folic, cât şi folatul, au efecte similare. Ambele forme ale vitaminei B9 ajută organismul să creeze noi celule, cum ar fi celulele roşii din sânge. Folatul trece prin sistemul digestiv şi intră în sânge, trece prin ficat pentru a fi procesat, iar excesul este trecut prin rinichi şi eliminat prin urina. Este destul de dificil de obţinut un exces de folat, de vreme ce se dizolvă în apă, ceea ce înseamnă că tot folatul în exces este eliminat imediat. Excesul de folat nu provoacă probleme de sănătate. În ceea ce priveşte beneficiile acidului folic, acesta este uşor de absorbit de către organism, ajuta la prevenirea unor defecte la naştere, este uşor de găsit în farmacii sau în plafaruri. Folatul este găsit în hrană, de regulă în spanac, mazăre, sparanghel, cereale, salată, spanac, broccoli, frunze de muştar, fasole, ficat de pui şi de vită, alune, germeni de grâu, ouă, linte, fasole, avocado, banane, citrice şi nuci.
Riscurile asociate unui consum ridicat de acid folic fac referire la mascarea unui deficit de vitamina B 12, poate determina interacţionarea cu anumite medicamente şi poate determina chiar apariţia cancerului, precum şi transformarea nodulilor în cancer. Folatul din surse naturale nu are efecte secundare, în timp ce acidul folic poate determină apariţia greţurilor, lipsei de apetit sau balonării.
Simptomele carentei de folat includ anemia, apariţia inexpicabila a aftelor, starea de oboseală sau de iritabilitate, paloarea pielii, creşterea lentă, albirea părului în mod prematur sau limba moale şi umflată. În altă ordine de idei, un exces de acid folic poate determină apariţia epilepsiei, modificarea apetitului sexual, apariţia problemelor cu somnul şi instabilităţii emoţionale.
Doza zilnică recomandată, precauţii şi recomandări
Este destul de dificil pentru oamenii obişnuiţi să consume o cantitate de folat suficientă pentru funcţionarea optimă a organismului, dar şi să aprecieze această valoare. În cazul în care dieta nu satisface nevoile se recomandă administrarea suplimentelor fără a depăşi doza zilnică recomandată. Conform statisticelor şi studiilor făcute în acest sens, doza zilnică de acid folic este de 65 mcg pentru bebeluşii de 0-6 luni, de 60 cmg pentru bebeluşii de 7-12 luni, de 150 mcg pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani, de 200 mcg pentru copiii cu vârsta
cuprinsă între 4 şi 8 ani, de 400 mcg pentru tinerii care au depăşit pragul de 14 an, de 400 mcg pentru adulţi şi de 600 mcg pentru femeile însărcinate.
MCG este denumirea prescurtată de micrograme şi este de regulă înscrisă pe ambalajul suplimentelor alimentare. Riscul supradozajului cu vitamina B9 din surse naturale, cu folati este practic imposibil, deoarece este o vitamină hidrosolubilă, orice exces se elimină repede prin urina. Forma sintetică a vitaminei, acidul folic nu poate fi metabolizat în totalitate şi poate rămâne în corp la un nivel destul de ridicat. Este foarte important ca doza zilnică recomandată de acid folic să nu fie depăşită, deoarece pe termen lung poate duce chiar la apariţia
cancerului.
Acidul folic consumat în cantitatea potrivită poate determină formarea corectă a hemoglobinei, poate reduce riscul apariţiei unui atac de inimă sau a unui accident vascular cerebral, poate oferi protecţie împotriva anumitor tipuri de cancer şi poate determina diviziunea şi funcţionarea corectă a celulelor. În plus, acidul folic este recomandat în perioada sarcinii şi femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să depăşească doza zilnică propusă de medicii specialişti sau să ia mai puţin acid folic.
Acidul folic şi folate înainte şi după naştere – tot ceea ce trebuie să ştie mămicile
Acidul folic este una din primele şi cele mai importante suplimente alimentare recomandate de medicii specialişti care ajută la formarea corectă şi la momentul oportun a creierului şi a măduvei spinării bebeluşului, fără care există un risc mare de pierdere a sarcinii. De asemenea, fără acidul folic există riscul de 1 la 1000 că bebeluşul să aibă un defect de tub neural. Acidul folic continua să fie un nutrient important şi pentru mămicile care alăptează.
Deficitul de acid folic în timpul sarcinii şi în perioada de preconcepţie poate să aibă efecte negative ireversibile asupra creşterii şi dezvoltării fătului. Acidul folic este unul dintre cele mai importante elemente care scade riscul apariţiei malformaţiilor fetale. În plus, acidul folic are un rol important în dezvoltarea şi regenerarea celulelor obişnuite,fiind important în primele săptămâni de dezvoltare a bebeluşului în burtica şi până cândacesta încetează să mai consume lapte de mama. Acidul folic este o cale sigură şi simplă de a obţine beneficii pentru sănătate, atât pentru sănătatea mamei, cât şi pentru sănătatea copilului.
